Românii sunt unul dintre popoarele care încă respectă diferite obiceiuri și traditii de nunta din strămoși. Chiar dacă multe dintre acestea și-au pierdut din semnificație de-a lungul vremii și s-au transformat pe alocuri, în mediul rural, bătrânii încă îi îndeamnă pe viitori miri să urmeze o serie de tradiţii care mai de care mai neobișnuite. 😮
Multe traditii de nunta românești sunt superstiții transformate în obicei, cum ar fi de exemplu datina din Oltenia conform căreia nașii mirilor trebuie să fie naşii de botez ai ginerului, în caz contrar tinerii fiind blestemați.
Fotografie realizată de Adrian Iovan
Iată câteva traditii de nunta neobișnuite și populare care încă se mai păstrează:
Pețitul
Această tradiție presupune vizita pe care mirele împreună cu părinții săi o fac viitorilor socri pentru a cere mâna fetei și a discuta detaliile nunții și obligațiile celor două familii.
Mersul pe uliță cu plosca
În Oltenia, în mediul rural, obiceiurile de nuntă încep încă de vineri, când rudele viitorilor miri merg pe uliţă cu o sticlă de ţuică numită ploscă și cheamă invitați la marea petrecere.
Închinatul betelei
Și în Dobrogea nunta începe cu o seară înaintea cununiei, când are loc o mică petrecere pentru femei. Soacra mare împreună cu alte rude merg să ia nașa, iar apoi vizitează mireasa pentru a face „închinatul betelei”. Nașa pune în părul miresei beteala și voalul și apoi își oferă cadouri reciproc.
Fotografie realizată de Tudor Bolnavu
Împodobitul bradului
Un obicei de nuntă din Oltenia, Moldova și Transilvania spune că tinerii care fac parte din alaiul mirelui și mieresei împodobesc unul sau mai mulți brazi în cadrul unei petreceri ce are loc în casa mirelui. Bradul se împodobește cu hârtie creponată sau sfori colorate și conform tradiţiei astfel sunt legate necazurile şi spiritele rele. Bradul trebuie purtat în ziua nunţii de un băiat neînsurat prin tot satul.
Udatul
Mireasa, domnişoarele de onoare, băiatul care poartă bradul, dar şi prietenii apropiaţi trebuie să meargă la trei fântâni dispre răsărit pentru a scoate apă. Găleata este apoi răsturnată de mireasă cu vârful pantofului, iar acest obicei simbolizează recolte bogate.
Bărbieritul mirelui
În timp ce mireasa merge cu alaiul la apă, în casa mirelui are loc un alt obicei foarte popular, mai ales în mediul rural: bărbieritul mirelui. Ginerele este aşezat pe un scaun în mijlocul mulţimii, iar cumnatul sau cavalerul de onoare îl bărbiereşte, gest care semnifică transformarea băiatului în bărbat.
Fotografie realizată de Laurențiu Nica
Ploaia înseamnă belșug și fertilitate
Deși mulți miri se întristează dacă plouă în ziua nunții, o superstiție românească veche spune că acest lucru înseamnă întotdeauna belșug și fertilitate, deoarece este asociată cu culturile agricole, care dau rod bogat dacă plouă, astfel că mirii ar trebui să aibă o viață de cuplu plină de belșug, cu mulți copii sănătoși și frumoși.
Zahăr pentru mireasă
O altă superstiție românească presupune ca mireasa să poarte un cubuleț de zahăr în sân, astfel căsnicia va fi dulce și soțul nu o va certa niciodată.
Dansul găinii
Unul dintre cele mai ciudate traditii de nunta este dansul găinii. O femeie dansează cu o găină în fața nașilor, care trebuie să îi negocieze prețul, iar apoi soacra mică trebuie să o gătească. Se pare că la origini, găina reprezenta viitorul miresei ca nevastă și gospodină.
Hora și turta miresei
Se obișnuiește ca înainte de sluba religioasă, nuntașii să formeze o horă în fața casei sau a blocului miresei, iar la finalul horei, nașa să rupă o turtă deasupra capului miresei.
Fotografie realizată de Alin Florin
Alaiul de nuntă
După ce hora se încheie, toată lumea pleacă spre biserică, însă nu oricum, ci în alai. Alaiul este deschis de o domnișoară și un cavaler de onoare care duc lumânările celor doi miri, urmați de naș și de mireasă, iar apoi de nașă și de mire, socrii mari și socrii mici. Conform tradiției, femeile din alai trebuie să stea întotdeauna în stânga bărbaților.
Mireasa calcă mirele pe picior în biserică
Conform unei alte tradiții românești, mireasa trebuie să calce pe picior mirele, fie la intrarea în biserică, fie în timpul cununiei când are loc dansul lui Isaia, deoarece persoana care calcă prima pe piciorul partenerului va fi dominantă în familie.
Aruncarea cu grâu și orez peste miri
La finalul slujbei, tinerii căsătoriți sunt felicitați de rude, iar mai apoi, la ieșirea din biserică, se formează un pod de flori și se aruncă cu grâu și orez, semn al belșugului și al fertilității.
Fotografie realizată de Alin Florin
Furatul miresei
Printre cele mai populare traditii de nunta se numără furatul miresei. Într-un moment de neatenție a mirelui, câțiva nuntași fură mireasa, iar unul dintre ei se întoarce cu pantoful ei drept dovadă. Mirele și nasul trebuie să negocieze răscumpărarea miresei și poate fi nevoit să îndeplinească anumite porunci sau sarcini.
Mâncatul cu aceeași lingură
În Oltenia, mirii trebuie să bea în ziua marelui eveniment din aceeaşi sticlă de vin şi să mănânce împreună din acelaşi castron cu aceeaşi lingură, deoarece se spune că așa vor învăța că trebuie să împartă absolut totul.
Aruncarea jartierei
Dacă mireasa aruncă buchetul, mirele trebuie să scoată jartiera cu dinții de pe piciorul soției sale, iar apoi să o arunce către bărbatii neînsurați. Obiceiul scoaterii jartierei este mai nou în România și vine din Franța, unde se considera că o bucată din rochia miresei aduce noroc și că persoana care face rost de ea se va căsători în curând.
Voalul miresei
La finalul petrecerii, nașa desprinde voalul din părul miresei și îi pune pe cap un batic, un simbol al trecerii miresei de la domnișoară la femeie măritată. Voalul va fi prins apoi în părul unei fete nemăritate, de obicei fata care a prins buchetul de mireasă.
Aruncarea buchetului
Aruncarea buchetului este poate cea mai populară tradiție, practicându-se la majoritatea nunților. Mireasa cheamă pe ringul de dans toate fetele nemăritate, se întoarce cu spatele și aruncă buchetul peste cap. Tradiția spune că persoana care va prinde buchetul va fi următoarea care se mărită.
Fotografie realizată de FotoEmoții
Obiceiuri și tradiții după ziua nunții
Chiar dacă petrecerea ia sfârșit, obiceiurile nu se opresc, mirii trebuie să mai onoreze câteva tradiții:
Ciorba de potroace
A doua zi dupa nuntă, rudele și prietenii mai apropiați sunt invitați acasă la miri pentru a gusta ciorba de potroace a tinerei soții care trebuie să dovedească în acest fel că este o bună gospodină.
Adăpatul miresei
În Oltenia, în dimineața de după nuntă, mireasa trebuie să meargă la fântană și să umple o găleată cu apă, iar mai apoi trebuie să pună bradul în găleată, să rupă câteva crenguțe din el și să le ofere celor care o vizitează.
Tu ce alte traditii de nunta cunoști? Spune-ne în secțiunea de comentarii! 😛
