Deși discutăm despre un obicei a cărui tradiție datează de sute, chiar mii de ani, multe dintre viitoarele mirese aleg să includă trusoul de mireasă în cadrul organizării evenimentului lor.
Trusoul de mireasă reprezintă o colecție de obiecte, de bunuri (o parte dintre acestea cu valoare sentimentală), precum articole de îmbrăcăminte, bijuterii, lenjerie, pe care femeile le adună pentru ziua căsătoriei.
Este cumva ceea ce noi, românii, definim drept „zestrea de nuntă” a viitoarei mirese, fapt pentru care un trusou poate să includă mai tot ce ne putem imagina: obiecte de ceramică, diferite obiecte moștenite din familie și alte articole cu care mireasa va începe noua sa viață împreună cu viitorul soț.
Explicăm în cele ce urmează, mai detaliat, ce presupune trusoul de mireasă, ce ar putea să conțină și cum ar putea fi inclus în parcursul pregătirilor de nuntă și în ziua evenimentului.
Scurt parcurs istoric pentru trusoul de mireasă și semnificația acestuia
Trusourile de mireasă, percepute drept o formă de zestre, datează încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările istorice au demonstrat că această practică există încă de pe vremea civilizațiilor antice, inclusiv în Babilon, în Grecia Antică și pe timpul Imperiului Roman.
Cu toate acestea, trusoul de nuntă cunoaște perioada de vârf în Franța, când altfel, decât în perioada Renașterii. Acesta avea rolul de reliefa statutul social al familiei viitoarei mirese, practic, bagajul, zestrea cu care femeia intra în respectivă căsnicie.
Cele mai multe trusouri de mireasă din această epocă înfloritoare a francezilor includeau lenjerie de pat lucrată manual (moștenită, în general, din familie), fețe de masă brodate, cămăși de noapte, seturi de ceai din porțelanuri fine, perne, argintărie și multe altele.
Unul dintre cele mai omniprezente articole dintr-un trusoul al miresei era o batistă de in (obicei moștenit, se pare, din Imperiul Roman), care era îmbibată cu parfum și folosită pentru a șterge chipul miresei, fiind ulterior purtată pe umeri sau pe gât.
În Renaștere, această batistă a cunoscut forme mult mai elaborate, fiind realizată din materiale și mai fine, cu broderii și dantele lucrate manual, care-i decorau marginile, și era folosită în mod particular de către miresele din clasa superioară sau cele care aparțineau regalității.
În jurul secolului al XIX-lea, devin moderne inițialele celor doi miri brodate pe diferite articole de casă precum batiste, fețe de perne, așternuturi. Cele două litere erau brodate într-un stil suprapus, împletit, sub forma unei monograme, reprezentând practic uniunea matrimonială dintre cei doi viitori miri.
Mai târziu, trusoul de mireasă începe să fie depozitat într-un cufăr realizat din lemn de cedru, pentru a proteja de molii toate articolele prețioase de la interior.
Rochia de mireasă era păstrată în acest cufăr după nuntă, iar femeile obișnuiau să o ofere fiicelor, la vremea căsătoriei.
În Statele Unite ale Americii, în secolul XX, domnișoarele aveau să primească după absolvirea liceului un astfel de cufăr, fie moștenire de familie, fie unul nou care urma să fie umplut, cu ajutorul mamei, cu diferite obiecte colectate sau handmade, pentru viitoarea nuntă.
Chiar dacă în prezent trusoul de mireasă nu mai reprezintă o tradiție atât de înrădăcinată, există în continuare mirese care aleg să le includă în organizarea nunții și mai ales în ședința foto din ziua cea mare, din timpul pregătirilor.
Ce ar trebui să conțină trusoul de mireasă și cum se alcătuiește
În prezent, trusoul de mireasă poate fi realizat sub orice formă sau dimensiuni și poate conține nenumărate articole importante pentru mireasă.
Practic, poți începe să strângi din timp toate lucrurile pe care ai vrea să le ai alături în ziua ta importantă, începând cu cele mai prețuite bunuri și până la obiectele transmise din generație în generație. O idee bună poate fi să implici și mama/bunica în acest proces, sigur le va face plăcere.
Asigură-te că ai găsit un loc potrivit pentru a depozita totul, iar dacă vrei să optezi pentru varianta tradițională, îți poți îndrepta atenția către un cufăr vintage, pictat manual. Le găsești pe site-urile afacerilor cu mobilier second hand și unele dintre acestea chiar au prețuri rezonabile 🙂
În această categorie pot intra și valizele vintage. Au un aspect aparte și pot fi de efect în cazul unei ședințe foto.
Parfumul pe care vrei să-l porți în ziua cea mare, colierul bunicii tale, rochia de mireasă a mamei, pantofii de nuntă, un halat pentru dimineața nunții, voalul, un set de lenjerie brodată pentru dormitorul nou în care te vei muta, o memorie externă de stocare a fotografiilor realizate la nuntă, alte articole de îmbrăcăminte, o diademă – ideile pot fi nenumărate pentru trusoul de mireasă, iar imaginația și dorințele tale sunt singurele limite pe care le ai în această privință.
Cum poți să te folosești mai bine de trusoul de mireasă în ziua nunții
Chiar dacă utilitatea sa principală este aceea de a păstra bunurile de însemnătate pentru ziua nunții, trusoul miresei poate fi integrat foarte bine și în cadrul ședinței foto/video care precedă nuntă.
Discută împreună cu echipa foto care sunt modalitățile prin care poți integra această piesă în fotografiile realizate și asigură-te că aspectul său este unul potrivit (valiza/cufărul trebuie să fie în condiții bune, să arate bine, să fie curățate, pictate manual, recondiționate, etc.)
Încorporează în ședința foto buchetul de mireasă, alte elemente de decor, momentele în care te pregătești, momentele în care mama/bunica te ajută să îmbraci rochia sau să alegi din respectivul trusou diferite alte accesorii.
Ce poți să faci cu trusoul de mireasă după nuntă?
Valoarea sa sentimentală este, fără doar și poate, esențială, iar trusoul de mireasă poate fi locul în care-ți vei păstra rochia de mireasă, alături de numeroase alte amintiri din ziua cea mare.
Poate fi folosit și în ședințe post wedding sau deschis la diferite ocazii importante precum aniversările de căsătorie, când vă puteți aduce aminte împreună de momentele emoționante din timpul nunții.
Mai mult, așa cum se obișnuia și pe vremuri, trusoul de nuntă ar putea fi dăruit peste ani fiicei tale sau viitoarei nore, păstrând tradițiile și obiceiurile timpurilor trecute.
